Postări

Punctul în care Arta se unește

Imagine
Frumos și dulce e visul ce-mi mângâie sufletul precum mâna caldă a unei mame iubitoare. În fiecare zi promisiunea lui devine din ce în ce mai clară și mai aproape de a fi împlinit. Un vis creat din multe bucățele de alte visuri născute de-a lungul timpului.
Copil fiind l-am întâlnit pe Eminescu pe băncile școlii, iar pe Bacovia în Parcul Trandafirilor acolo unde-i salcia ce martor i-a fost ani la rând în timp ce pe foi îngălbenite așternea versuri din adâncurile ființei sale. Poeme ce m-au dus spre visare imaginându-mă în vremea când voi fi om mare.
Mă vedeam pe-atunci alături de oameni ce împărtășesc aceeași iubire pe care la rându-mi o port în inimă, oameni îndrăgostiți de artă, indiferent în ce ramură a acesteia. Mă înconjor din ce în ce mai mult de astfel de persoane fiindcă inevitabil cine se aseamănă se-adună și îmi place să observ frumusețea din sufletul fiecărui artist pe care îl cunosc.  Frumusețe care se-așterne în stilul scrisului, în modul de a picta, în felul de a cânta,…

Hai să-ți vând ieftin un pont bun

Imagine
Săptămâna trecută mă sună supărată o prietenă. ”Ce-ai pățit?”, o întreb agitată. Mă anunță tristă, și o înțeleg, că vrea să se apuce de renovarea acoperișului casei, doar că socoteala de-acasă nu-i ca cea din târg. După ce  economisise cât de mult putuse în ultimele luni, se trezise că pentru a-și puneacoperiș nou la o casă are nevoie de mult mai mult decât de țigle. Ea calculase un preț după cum îi spuse nu știu ce vecin, dar nu se interesase în amănunt despre ce este vorba. Nici nu-mi povestise nimic despre problema pe care o avea cu acoperișul, dar nici atunci n-a fost prea târziu. Dintre toate persoanele pe care le cunosc, Maria este cea mai încăpățânată. Întotdeauna vrea să facă totul singură, pe propriile-i puteri, dar nu înțelege că în anumite cazuri este nevoie de sprijinul cuiva. De cele mai multe ori caută sprijin după ce se frige, dar asta este altă poveste. Cum este singură și locuiește în casa bătrânească, îi este dificil să le drămuiască pe toate la locul lor. 
- De aia…

Vreți clătite?

Imagine
Să vă povestesc o întâmplare stranie, dar adevărată. În urmă cu șase luni ne-am luat căsuța mult dorită și râvnită și pizmuită și poftită, sinonime știu, doar vreau să evidențiez cât de tare-am visat la ea. Mare, încăpătoare, lungă, lată, grandioasă... Ok, ok, am înțeles, ați înțeles. De la bun început i-am zis domnului așa: Fie ce-o fi, bucătăria o vreau spațioasă, largă, încăpătoare, cuprinzătoare, adică da, mare. Domnul își dădu nițel ochii peste cap, dar fu de-acord pentru că, la cum gătesc, o bucătărie destul de mare va putea diminua priveliștea. Cum care priveliște? Păi în primul rând ca mâncarea să iasă bună trebuie să o pregătesc în multe castroane și să o mut dintr-o oală-n alta cel puțin odată. Ca ingredientele să se omogenizeze am nevoie de un set întreg de ustensile, folosite rând pe rând.

Dacă vreau clătite delicioase, îmi trebuie câte o tigaie pe fiecare ochi de aragaz. Păi doar n-oi sta trei ore la copt clătitele, că stau și-așa destul la strâns în urma mea.  Da, știu …

Pentru că te iubesc

Imagine
Au în lumea asta toate lucrurile câte un ”pentru că”; iubirea e din altă lume și se ivește din senin, fără ca să știi de ce, se dă pe față fără să știi cum și te duce, fără să știi unde. - Ioan Slavici




Au adormit în sfârșit! Ah, cât de mult mi-ar plăcea să stăm trezi toată noaptea ca în vremurile de demult. Să ciocnim un pahar de șampanie, să povestim, să râdem și să ne iubim fără grabă, fără teama că facem prea multă gălăgie, fără să fim întrerupți... Într-un cuvânt, fără nicio grijă. 




Mie-mi spui? Am aceleași gânduri ca și tine, dar vezi tu, asta am ales amândoi și nu aș da nimic din tot ce avem. Chiar dacă în fiecare seară suntem obosiți, suntem fericiți. 


Spune-mi iubitule, ori mai bine adu-mi aminte când am fost ultima oară doar noi doi? A trecut timpul și-mi par atât de departe momentele când puteam pleca oriunde în lume...



A fost demult, draga mea. Aproape că nici eu nu-mi mai petrec timpul amintindu-mi pe unde-am cutreierat, însă mă surprind dorindu-mi o zi fără absolut nicio grij…

Garderoba creativă oriunde, oricând

Imagine
Îmi place să cred că moda vestimentară nu este doar un moft, ci exprimarea creativității. 


"Nu te lăsa pradă trendurilor. Nu lăsa moda să pună stăpânire pe tine, decide tu ce ești, ce vrei să exprimi prin felul în care te îmbraci și cum trăiești." Gianni Versace



Este foarte cunoscut că în antichitate, egiptenii, grecii și romanii au dezvoltat arte precum muzica, literatura și pictura, dar mai puțin cunoscut este faptul că designul vestimentar a fost considerat în acele timpuri o formă de exprimare a creativității, acesta fiind inclus în categoria artelor. Varietatea de ţesături, tăieturi şi culori a fost în continuă schimbare, la fel și crearea de tendinţe, astfel cum se întâmplă și în vremurile noastre. În prezent această artă a vestimentației cu multitudinea de modele, culori și tipare, în loc să ofere nenumărate posibilități de exprimare a propriei imaginații creative, conduce spre confuzie. Oamenii, în special femeile, consideră că numărul mare de obiecte de îmbrăcăminte …

În ziua de azi

Imagine
În ziua de azi avem multe, dar suntem tot mai săraci. Alergăm în stânga şi dreapta după promisiuni frumoase pe care le considerăm naiv indicatoare spre fericire. Ne alegem țeluri manipulați de vânzătorii de fericire, dar uităm dorințele sufletului nostru. De multe ori nici nu ştim când ne vorbeşte sufletul ori inima confundându-le cu gândurile care ne flutură-n minte de la prima oră a dimineții până seara când cu greu ne lasă să adormim. Oamenii sunt curioşi să afle gândurile altora şi refuză să le discearnă pe-ale lor. Oamenii doresc monopol pe viețile celorlalți în timp ce habar n-au să-şi țină propriile vieți pe o linie continuă şi clară pentru a se cufunda în linişte şi pentru a permite fericirii să fie simțită. Falsei fericiri i se face reclamă abuzivă, iar realei împliniri nu se dă atenției.
Suntem tot mai răniți, tot mai bolnavi, tot mai orbi şi ne afundăm în brațele Fetei Morgana pentru o clipă de dragoste pură pe care nu o prindem fiindcă cu cât ne apropiem mai tare de-aceas…