Cãnd te înrudeşti cu Baba Dochia - Certificat energetic

Fir-ar ea de iarnă care nu-i ca vara! Fir-ar şi când te-apucă mutatul iarna şi-ți clănțăne dinții de zici că vrei să furi meseria Spărgătorului de nuci. 

Tabloul arată în felul următor: 

Uite casa, ia-ți casa! 

Simplu? Ei, dar cum e să te grăbeşti ca fata la măritat şi să iei totul fără să ai habar de detalii, iar vânzătorul bineînțeles că decide să păstreze secretul, că doar vede că nu te pricepi şi îți prezintă numa' părțile cele mai frumoase ale locuinței.

 Zise ceva de certificat energetic, auditor energetic şi termoviziune clădiri, dar noi ne uitam la el ca vițeii la poartă nouă.

  Nu ştim de-astea, prea multă chineză aşa dintr-o dată. 

Bun. 

Luăm casa şi începem a căra lucruri şi lucruşoare mirându-ne unde Dumnezeu au încăput atât de multe într-un apartament aşa micuț. 

Prima noapte: 

M-am înrudit cu Baba Dochia, numa' că-n loc de cojoace am avut pături şi plapume sub care am rămas îngropată până când...peste noapte am uitat unde sunt şi mă trezesc c-un dor de ducă spre budă. Grăbită şi somnoroasă nimeresc întâi peretele şi-l încep a pipăi pân' găsesc poarta spre Rai care mă dă pe-un tunel. Mă dezmeticesc puțin şi deschid ochii mai tare să pot găsi drumul mai uşor. În semi întuneric văd în capătul holului ditamai monştri care mă amenință înfometați.

 Încremenesc! 

Fir-ar, cred că încă visez, dar totul pare-atât de real!

Mai am puțin şi mă scap pe mine, iar monştri aştia acum s-au gândit s-apară. Tre' să negociez cu ei. 

- Bun, nu ştiu ce vreți de la mine, da' eu vreau să mã lăsaţi să merg la baie. 

Linişte. 

Stau şi mă privesc ca tâmpiții şi din când în când le-aud respirația care hârâie enervant. 

Continui să fac dialog cu ei, dar ăştia-s duşi cu pluta, refuză orice dialog.

Bine, mă duc s-aduc ajutoare. 

- Iubi! Iubi! 

- Î...

- Hai oleacă pe hol. 

- Îhâm...

- Da' hai puțin! 

- Ce-ai pățit? 

- Sunt nişte monştri pe hol. 

- Eşti nebună, lasă-mă să dorm! 

- Haide, măi că mă p.ş pe mine şi ăia...

Se ridică ăsta mai somnoros decât mine, aprinde becul, îmi arată holul şi începe a bolborosi în timp ce se întoarce-n pat, iar eu rămân cu ochii pe sacii şi cutiile de pe hol,  profund impresionată de zăpăceala mea. 

Ori monstrilor le-a fost teamă de domnul soț? 😁 

 De-a doua zi, uşor, uşor am început să scăpăm de şantier, dar frigul continuă.

Am cumpărat un termometru care arăta 16 grade, dar caloriferele sunt opãrite şi centrala la maxim. 

Ce Dumnezeu?

Sun vânzătorul şi-i spun că ne clănțăne dinţii, iar țurțurii-ncep a prinde formă pe sub mustăți. Aşa ceva nu se poate! 

Începe ăsta să ne vorbească iar de lucruri sfinte pe care nu le înțeleg, dar pricep că izolația nu e cea mai bunã şi de-acolo şi frigul.

Pornesc să caut soluții pe internet şi găsesc certificat energetic  . 

Sun plină de speranță la numărul de telefon de pe site şi le prezint situația din casă. 

Neapărat vreau un audit energetic  pentru a vedea profilul consumului existent, dar şi soluțiile rentabile de economisire a energiei. 

Le explic că în dormitorul nostru este cel mai rece, iar din partea cealaltă de fir, operatorul îmi prezintă opțiunea de termoviziune . Îl rog să-mi explice ce înseamnă, fiindcă toți aceşti termeni sunt noi pentru mine. 

"Termoviziunea constă în scanarea clădirii cu raze infraroşii folosind o cameră de termoviziune. Acest lucru permite să identificam care sunt zonele cu pierderi de căldură." -> Numai bine că asta se face în sezonul rece! 

Perfect, am stabilit imediat data şi ora la care să vină o echipă de profesionişti şi i-am aşteptat ca pe pâinea caldă. 

Aceştia au făcut tot ce a fost necesar de la cap la coadă şi am reuşit cu ajutorul lor să identificăm toate problemele pe care le-am rezolvat cu brio. 

N-am mai avut probleme cu frigul, iar "monştri" i-am strâns de pe hol. 

Toate-s bune atunci când totul de termină cu bine! 

Articol scris pentru Spring Super Blog!