Punctul în care Arta se unește

Frumos și dulce e visul ce-mi mângâie sufletul precum mâna caldă a unei mame iubitoare. În fiecare zi promisiunea lui devine din ce în ce mai clară și mai aproape de a fi împlinit. Un vis creat din multe bucățele de alte visuri născute de-a lungul timpului.
Copil fiind l-am întâlnit pe Eminescu pe băncile școlii, iar pe Bacovia în Parcul Trandafirilor acolo unde-i salcia ce martor i-a fost ani la rând în timp ce pe foi îngălbenite așternea versuri din adâncurile ființei sale. Poeme ce m-au dus spre visare imaginându-mă în vremea când voi fi om mare.
Mă vedeam pe-atunci alături de oameni ce împărtășesc aceeași iubire pe care la rându-mi o port în inimă, oameni îndrăgostiți de artă, indiferent în ce ramură a acesteia. Mă înconjor din ce în ce mai mult de astfel de persoane fiindcă inevitabil cine se aseamănă se-adună și îmi place să observ frumusețea din sufletul fiecărui artist pe care îl cunosc.  Frumusețe care se-așterne în stilul scrisului, în modul de a picta, în felul de a cânta, schița ori în plăcerea de a juca un rol.

Dulcele vis se-apropie din ce în ce mai mult de mine, de noi...

 Îmi imaginam de mică un loc al nostru, un loc cum nu s-a mai văzut care să ofere căldura și liniștea unei lumi așa cum o vedem noi, artiștii. Da, sunt locuri dedicate artiștilor, însă vizualizez acel spațiu în care nu se vor întâlni doar poeți sau doar pictori, ci întregul Artei, fiindcă sunt șapte ramuri ale acesteia și personal chiar dacă îmi place foarte mult să scriu și să pictez, în același timp sunt fascinată de talentele celorlalți artiști din sfera cărora doresc să adaug o nota indispensabilă spațiului care va fi precum o casă a artiștilor. Da, o casă mare, nu o clădire în care să se organizeze evenimente și expoziții ca la carte, fiindcă pe-aceasta deja o avem. În primul rând, pentru a pune în practică acest proiect și mai ales pentru a reprezenta tot ceea ce înseamnă artă, am nevoie să apelez la un birou de arhitectură care să reușească să preia toate ideile pe care le am și să extragă din acestea esențialul deoarece fiecare detaliu va conta. Deci primul artist, arhitectul, își pune amprenta pe întregul aspect al clădirii și spațiului din împrejurimi în funcție de ideile prezentate de către sculptori, pictori, desenatori, scriitori, cântăreți, compozitori, dansatori și actori, idei pe care le-am notat de-a lungul timpului și pe care le prezint arhitectului, artistul care va putea reuni toate stilurile și dorințele într-un singur loc.
Am căutat deci un birou de arhitectură și am ales pe cel a cărui prezentare m-a convins cel mai mult, pentru că este foarte important ca toate ideile să fie bine înțelese, iar atenția la detalii, experiența, cunoștințele solide în domeniu și pregătirea să dea valoare acestui proiect.
Am căutat inițial un spațiu deja amenajat sau o clădire care să poată fi renovată, însă nu am găsit nimic care să se apropie cu tot ceea ce am pus pe foaie. Unele pământuri erau prea departe, ori înconjurate de clădiri vechi, neîngrijite, cu un aer deprimant; alte terenuri nu aveau accesul destul de primitor, iar clădirile pe care le-am vizitat stăteau să cadă, renovarea acestora fiind o misiune destul de dificilă și costisitoare. Am crezut că atunci când ajung în fața unui arhitect ar trebui să am tot planul pus de-a gata pentru a mă face înțeleasă, și vă spun și de ce am crezut astfel. În urmă cu doi ani am scris pe o pagină de socializare unei doamne care se prezenta a fi arhitect. I-am spus acesteia că am nevoie de îndrumare pentru a pune în practică anumite idei, mi-a cerut să îi spun în mare despre ce este vorba, apoi m-a ”certat” pentru că nu am un dosar cu liniuțe, scheme, desene și explicații în detaliu pentru fiecare cerință și mai ales terenul ori clădirea pe care ar trebui să i le prezint de la prima întâlnire. M-am supărat atunci și nu am mai apelat la altcineva crezând naivă că într-adevăr am nevoie de toate acestea înainte de a trece la pasul următor.

Dar iată că viața m-a trimis spre AIA Proiect unde am descoperit  proiecte de case care mi-au încântat privirea și au readus speranța în sufletul meu mai ales când am citit că necesarul pentru realizarea unui proiect sunt ideile clientului care vor fi notate cu atenție, așezate cap la cap și prezentate frumos într-un dosar cu tot cu certificat energetic, autorizații, avize, acorduri și tot ce ar mai fi nevoie și despre care un om
simplu nu prea are habar decât atunci când se lovește de acestea, de multe ori luat prin surprindere.

Ei bine, am sunat plină de încredere spunându-i arhitectului ceea ce am în minte:

Îmi doresc un loc care să reprezinte tot ceea ce înseamnă arta cu toate ramurile ei. Un loc în care artiștii să nu mai fie clasificați, ci adunați într-o armonie și prietenie frumoasă, fără niciun ”pentru că așa trebuie”. Să fie în apropierea unei ape, să aibă o grădină mare, cu sălcii și câțiva plopi, băncuțe sculptate în piatră și lemn, diferite ornamente create de sculptori, dar care să fie aranjate astfel încât să se potrivească ansamblului. Clădirea să aibă geamuri mari care să permită luminii să mângâie pe fiecare, un spațiu pentru o cafenea, fără mese și scaune aranjate clasic, cu o terasă mare, modernă și romantică în același timp, dar mai ales să inspire. În interior fiecare categorie a artelor să se îmbine melodios. O bibliotecă în care scriitorii își pot lăsa operele, un loc în care cântăreții pot mângâia timpanele celor prezenți, actorii să ne țină în suspans, sculptorii să modeleze, iar arhitecții să ne impresioneze cu viziunile lor. Cel mai interesant punct este momentul în care toate acestea vor fi reunite într-un tot prin schimburi de experiență. Am întâlnit păreri eronate precum că munca unui scriitor este mai grea decât a unui cântăreț. Sau munca unui pictor necomparabilă cu cea a unui arhitect, dar arta nu are nicio unitate de măsură și toți aceștia, fie ei sculptori, desenatori, poeți, arhitecți, mimi, actori, etc., au un punct comun: iubirea pentru frumos, viziunea. 
Îmi doresc ca acest loc să fie reprezentarea 100% a fiecăruia dintre noi pentru a ne cunoaște mai bine unii pe alții, pentru a ne înțelege și mai ales pentru a fi o singură categorie înainte de toate: ARTA. 
Bineînțeles, că acest loc va fi deschis publicului din când în când pentru că tot mai mulți oameni ar trebui să cunoască și să înțeleagă importanța artiștilor și impactul pe care aceștia îl aduc în lume. Ce loc ar fi mai potrivit decât acela în care toate sunt adunate la un loc și nu este nici muzeu, nici galerie, nici sală de întâlniri?

 ” Da, este posibil!” Așa cum m-am așteptat, am fost înțeleasă de la bun început chiar dacă pe ici, pe colo am suprapus detalii și idei. Important este că împreună vom reuși să punem în practică totul.

Aceasta ar putea fi o mică reprezentare a locului mult visat, dar voi aștepta cu răbdare finalizarea întregului proiect.

”Un loc mai bun, mai frumos, mai apropiat de oameni și nevoile lor!”

Articol scris în cadrul competiției SuperBlog 2018,  proba a cincea / AIA Proiect

sursă foto: aia-proiect.ro